1 Corinthians 7
1 În ce privește lucrurile despre care ați scris: „Este bine pentru un om să nu se atingă de femeie!”
2 Totuși, din cauza imoralității sexuale, fiecare bărbat să-și aibă soția lui și fiecare femeie să-și aibă soțul ei.
3 Soțul să-și împlinească datoria față de soție; tot așa să facă și soția față de soț.
4 Soția nu este stăpână pe propriul trup, ci soțul. În același fel, nici soțul nu este stăpân pe propriul trup, ci soția.
5 Să nu vă lipsiți unul de celălalt decât prin bună înțelegere, pentru un timp, ca să vă dedicați [postului și] rugăciunii. Apoi să fiți din nou împreună, ca să nu vă ispitească Satan din cauza lipsei voastre de stăpânire.
6 Și aceasta o spun ca pe o îngăduință, nu ca pe o poruncă.
7 Eu aș vrea ca toți oamenii să fie ca mine, dar fiecare își are propriul dar de la Dumnezeu, unii într-un fel, alții în alt fel.
8 Spun celor necăsătoriți și văduvelor: este bine pentru ei să rămână ca și mine.
9 Dar, dacă nu se pot stăpâni, să se căsătorească! Fiindcă este mai bine să se căsătorească, decât să ardă.
10 Celor ce sunt căsătoriți le poruncesc nu eu, ci Domnul: soția să nu se despartă de soț
11 (dar dacă este deja despărțită, să rămână necăsătorită sau să se împace cu soțul), iar soțul să nu divorțeze de soție.
12 Celorlalți le spun eu, nu Domnul: dacă un frate are o soție necredincioasă și ea este de acord să locuiască împreună cu el, să nu divorțeze de ea!
13 Și, dacă o femeie are un soț necredincios, iar el este de acord să locuiască împreună cu ea, să nu divorțeze de soțul ei!
14 Căci soțul necredincios este sfințit prin soție, iar soția necredincioasă este sfințită prin fratele; altfel, copiii voștri ar fi necurați, dar acum sunt sfinți.
15 Dacă, însă, cel necredincios se desparte, să se despartă! În astfel de situații, fratele sau sora nu sunt legați. Dumnezeu v-a chemat la pace.
16 Căci ce știi tu, soție, dacă-ți vei mântui soțul? Sau, ce știi tu, soțule, dacă-ți vei mântui soția?
17 Numai fiecare să-și trăiască viața așa cum i-a făcut Domnul parte, după cum l-a chemat Dumnezeu pe fiecare. În felul acesta așez eu lucrurile în toate bisericile.
18 A fost cineva chemat pe când era circumcis, să nu ascundă semnele circumciziei! A fost cineva chemat pe când era necircumcis? Să nu se circumcidă!
19 Circumcizia nu este nimic și nici necircumcizia nu este nimic, ci doar păzirea poruncilor lui Dumnezeu contează.
20 Fiecare să rămână în starea în care era când a fost chemat.
21 Ai fost chemat pe când erai rob? Să nu-ți faci griji! Dar, dacă poți deveni liber, profită mai degrabă.
22 Căci cel chemat în Domnul pe când era rob este un om liber al Domnului. Tot așa, cel chemat pe când era liber este un rob al lui Cristos.
23 Voi ați fost cumpărați cu un preț; nu deveniți robi ai oamenilor!
24 Fiecare, fraților, să rămână lângă Dumnezeu, în starea în care era când a fost chemat.
25 Cât despre cei necăsătoriți, nu am o poruncă de la Domnul, dar vă dau un sfat, ca unul care am primit de la Domnul harul să fiu demn de crezare.
26 Iată ce consider că este bine, din cauza necazurilor de acum: este bine pentru om să rămână așa cum este.
27 Ești legat de o soție? Nu căuta dezlegare! Nu ești legat de o soție? Nu căuta soție!
28 Dar, dacă ar fi să te însori, nu păcătuiești. Și dacă fecioara ar fi să se mărite, nu păcătuiește. Însă cei asemenea lor vor avea necazuri trupești și eu aș vrea să vă cruț.
29 Iată ce vă spun, fraților: vremea s-a scurtat! De acum încolo, cei care au soții să fie ca și cum n-ar avea;
30 cei care plâng, ca și cum n-ar plânge; cei ce se bucură, ca și cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără, ca și cum n-ar avea în posesie;
31 cei care se folosesc de lumea aceasta, ca și cum nu s-ar folosi pe deplin de ea, căci înfățișarea acestei lumi se trece!
32 Dar eu aș dori ca voi să fiți fără griji. Cel necăsătorit se îngrijește de lucrurile Domnului, cum să placă Domnului,
33 dar cel căsătorit se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă soției,
34 așa că este împărțit. Atât femeia necăsătorită, cât și fecioara se îngrijesc de lucrurile Domnului, ca să fie sfinte, și cu trupul și cu duhul. Dar cea căsătorită se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă soțului.
35 Spre binele vostru spun lucrul acesta, nu ca să vă întind o cursă, ci pentru a-i sluji Domnului, fără piedici, cu cinste și dăruire.
36 Dacă cineva consideră că se comportă nepotrivit față de fecioria lui – dacă are dorințe prea puternice și crede că ar trebui să se căsătorească – să facă ce dorește: nu păcătuiește. Să se căsătorească!
37 Dar cel care este ferm în inima lui și nu simte vreo constrângere, ci are stăpânire asupra propriei voințe și așa a hotărât în inima lui – să-și păstreze fecioria – bine va face.
38 Așadar, cel care se căsătorește bine face și cel care nu se căsătorește și mai bine va face.
39 O femeie este legată atâta timp cât îi trăiește soțul; dar dacă-i moare soțul, este liberă să se căsătorească cu cine vrea, dar numai în Domnul.
40 După părerea mea, însă, ar fi mai fericită dacă ar rămâne așa. Și cred că și eu am Duhul lui Dumnezeu!